Cu 47% dintre consumatori care consideră costul un obstacol în calea consumului de peÈ™te È™i fructe de mare, un nou studiu realizat de Consiliul Norvegian al Fructelor de Mare (Norwegian Seafood Council – NSC) arată un interes crescut pentru speciile alternative de peÈ™te alb, oferind oportunități pentru specii precum polacul.
Conform studiului NSC, 47% din consumatori citează costul ca motiv pentru care nu consumă peÈ™te È™i fructe de mare în mod regulat. Dintre cei care consumă peÈ™te des, există o trecere notabilă către speciile alternative de peÈ™te alb, pe măsură ce iau în considerare preÈ›ul.
Pe măsură ce consumatorii continuă să resimtă inflaÈ›ia, cifrele recente confirmă faptul că a scăzut consumul de cod. Potrivit Kantar, în Marea Britanie, consumul de cod acasă a scăzut cu până la 18% în ultimii ani. Conform constatărilor Consumption Research Norway (SIFO), care au arătat că majorarea preÈ›ului la alimente a fost de două ori mai mare decât cea a altor bunuri în ultimii trei ani, scăderea notabilă a consumului de cod pare a fi o indicaÈ›ie a deciziilor financiare conÈ™tiente ale consumatorilor atunci când vine vorba de cumpărături de peÈ™te. Cu toate acestea, categoria peÈ™telui alb ar putea fi încă o opÈ›iune viabilă pentru consumatorii orientaÈ›i spre preÈ›. Specii alternative precum polacul oferă versatilitate în ceea ce priveÈ™te prepararea È™i servirea, iar preÈ›ul său îl face o alegere viabilă pentru consumul zilnic.
Alimentele bogate în proteine, mai importante ca niciodată
În timp ce preÈ›ul devine din ce în ce mai relevant în deciziile de cumpărare ale consumatorilor de peÈ™te, cererea pentru alimente bogate în proteine este în continuă creÈ™tere, consumatorii din GeneraÈ›ia Z fiind lideri în această privință.
Conform unui studiu McKinsey+, consumatorii din GeneraÈ›ia Z sunt mai predispuÈ™i să cumpere alimente sănătoase, cu mai puÈ›ine calorii, produse proaspete de înaltă calitate È™i alimente cu un conÈ›inut mai mare de proteine. Această dorință de a maximiza aportul de proteine deschide calea pentru polac È™i alte specii de peÈ™te pentru a satisface cererea din partea acestui segment mai tânăr de consumatori.
Comparativ cu alte specii de peÈ™te alb, cum ar fi codul È™i polacul de Alaska, polacul norvegian se mândreÈ™te cu un conÈ›inut de proteine uÈ™or mai mare, precum È™i cu alÈ›i nutrienÈ›i importanÈ›i.
Odată cu creșterea prețului peștelui și necesitatea crescută de a explora specii alternative, polacul ar putea oferi o alternativă inteligentă pentru cei care caută proteine sănătoase. Aceste schimbări ale tiparelor de consum oferă oportunități pentru ca polacul să ajungă pe mai multe mese, pe măsură ce cumpărătorii caută opțiuni versatile la prețuri diferite.
Oportunități pentru polac
Această rudă a familiei codului se remarcă, de asemenea, ca o alegere sustenabilă datorită stocurilor sale sănătoase din Marea Barents, reflectate în cota sa de pescuit generoasă. Fiind în prezent cel mai pescuit peÈ™te alb în apele norvegiene, polacul este o alegere atentă pentru consumatorii de peÈ™te care doresc să-È™i reducă impactul asupra mediului.
Cu aproape 85% dintre consumatori care declară că au experimentat direct impactul perturbator al schimbărilor climatice È™i 46% care au dezvăluit că, drept urmare, cumpără mai multe produse sustenabile, este clar că atracÈ›ia către alimentele provenite din surse sustenabile este aici pentru a rămâne.
Potrivit lui Bjørn-Erik Stabell, È™eful departamentului de strategie È™i sustenabilitate la NSC: „CunoaÈ™terea È™i sfaturile bazate pe cercetare sunt cruciale pentru un management sustenabil al fructelor de mare. Prin această abordare, industria norvegiană a fructelor de mare trebuie să asigure întotdeauna practici sustenabile. Alegerea polacului din stocuri de peÈ™te sănătoase este, aÈ™adar, o modalitate bună de a explora specii noi È™i sub-utilizate”.
Managementul pescuitului sustenabil
Pescuitul din Norvegia este gestionat conform „modelului norvegian”, o abordare bazată È™tiinÈ›ific pentru managementul stocurilor de peÈ™te È™i fructe de mare. Acest model implică stabilirea unor cote bazate pe cercetări È™tiinÈ›ifice riguroase È™i colaborarea cu diverse instituÈ›ii È™i cu guvernul pentru a asigura protecÈ›ia È™i sustenabilitatea stocurilor de peÈ™te.
Recomandările Institutului de Cercetări Marine (IMR) stau la baza cotelor finale stabilite de autoritățile norvegiene. Un sistem riguros de raportare È™i control al capturilor, atât în cantitate, cât È™i în mărime, asigură că autoritățile au controlul asupra peÈ™telui care este pescuit È™i garantează că stocul este fie mai bun, fie în concordanță cu nivelurile recomandate.
Alegerea peștelui cu conștiință
Din punct de vedere istoric, capturile de polac au fost mai mici decât cotele stabilite, ceea ce a menÈ›inut stocul la un nivel constant ridicat. Acest lucru atrage consumatorii care caută specii alternative de peÈ™te alb, în încercarea de a alege un peÈ™te versatil la un preÈ› bun, făcând în acelaÈ™i timp alegeri sustenabile.
În timp ce consumatorii iau în considerare alternative, rigoarea È™i responsabilitatea modelului norvegian protejează cu diligență viitorul stocurilor de cod din Marea Barents. Această abordare atentă È™i sustenabilă a managementului pescuitului va asigura recuperarea codului È™i a eglefinului în timp, insuflând consumatorilor încrederea că atunci când aleg peÈ™te din Norvegia, aleg peÈ™te cu conÈ™tiință.
Schimbarea tiparelor de comportament
Trecerea la speciile alternative de peÈ™te este doar una dintre numeroasele teme explorate în cel mai recent raport anual de tendinÈ›e al NSC, „ Navigand in Lumea Megatrendurilor”, care analizează schimbările globale ce vor modela consumul de peÈ™te È™i fructe de mare pentru decenii, determinate de schimbările tehnologice, politice, economice, de mediu, demografice È™i sociale.
Analistul global al comportamentului consumatorilor la NSC, Lars Moksness, declară: „Schimbările în preferinÈ›ele consumatorilor, fie din cauza economiei, a produselor disponibile sau a valorilor personale, modelează alegerile alimentare ale consumatorilor. Odată cu schimbarea obiceiurilor, vedem o oportunitate clară de a explora noi produse utilizând aceste specii mai puÈ›in folosite. Polacul, ca exemplu, a fost un peÈ™te sub-utilizat în multe părÈ›i ale lumii. În acelaÈ™i timp, este foarte apreciat atât pentru gust, cât È™i pentru versatilitate. Deoarece stocul de peÈ™te disponibil È™i reglementările ar putea împiedica capturarea unor specii, alternative precum polacul ar putea asigura consumatorii că vor primi în continuare peÈ™te de înaltă calitate, nutritiv, în anii următori”.
Schimbarea vine, și vine rapid
Anii recenÈ›i au fost marcaÈ›i de volatilitate globală È™i de un sentiment de incertitudine – fapt confirmat de o potenÈ›ială reconfigurare a acordurilor comerciale, pe măsură ce SUA îÈ™i intensifică politica tarifară. În acelaÈ™i timp, schimbarea se accelerează: È™tim că oraÈ™ele se transformă, că ratele natalității în țările dezvoltate scad È™i că locuitorii din mediul urban caută tot mai mult soluÈ›ii convenabile.
Resursele, impactate de climă, politică și tehnologie
Știm că resursele, inclusiv alimentele, vor fi afectate de teme precum schimbările climatice, care, la rândul lor, vor influenÈ›a geopolitica È™i vor impulsiona reglementările. De asemenea, È™tim că revoluÈ›ia inteligenÈ›ei artificiale (AI) este deja aici, aducând cu ea atât riscuri, cât È™i oportunități cu adevărat extraordinare.
Pregătiți pentru viitor
Toate acestea reprezintă un mare volum de planificare – È™i aici intervine planificarea de scenarii. Se aÈ™teaptă multe de la industria de peÈ™te È™i fructe de mare astăzi, dar, cu instrumentele potrivite, aceste aÈ™teptări pot deveni perspective pentru viitor.
Volatilitate
Volatilitatea, amplificată de anticiparea războaielor comerciale È™i de schimbările rapide în teme cheie, înseamnă că industria de peÈ™te È™i fructe de mare trebuie să fie pregătită pentru diferite scenarii în faÈ›a megatendinÈ›elor convergente.
Această volatilitate poate duce la condiÈ›ii de piață imprevizibile, făcând dificilă menÈ›inerea unor lanÈ›uri de aprovizionare È™i a unor structuri de preÈ› stabile, afectând în cele din urmă profitabilitatea È™i planificarea pe termen lung.
Planificarea de scenarii – planificarea pentru diferite scenarii È™i efectuarea unei analize aprofundate a riscurilor – ar putea fi o strategie importantă pentru a ajuta industria să se pregătească pentru instabilitate È™i schimbări rapide. Este, de asemenea, o modalitate excelentă de a explora strategic modul în care aceste megatendinÈ›e vă pot impacta, precum È™i oportunitățile pe care le prezintă.
Inovație
MulÈ›i dintre aceÈ™ti factori importanÈ›i de schimbare – cum ar fi inovaÈ›ia tehnologică È™i AI, de exemplu – oferă oportunități uriaÈ™e pentru industrie, dar trebuie, de asemenea, gestionaÈ›i cu grijă. Marketingul algoritmic este un exemplu elocvent.
Prin valorificarea noii tehnologii, a analizelor bazate pe inteligenÈ›a artificială È™i a automatizării, industria de peÈ™te È™i fructe de mare poate optimiza managementul lanÈ›ului de aprovizionare, poate îmbunătăți practicile de sustenabilitate È™i poate crea experienÈ›e personalizate pentru consumatori. Cu toate acestea, există mai multe provocări care trebuie depășite pentru a implementa cu succes noile tehnologii È™i AI.
Pentru industria de peÈ™te È™i fructe de mare, obÈ›inerea unui volum suficient de date de înaltă calitate pentru a antrena sistemele de inteligență artificială, astfel încât acestea să fie precise, s-ar putea dovedi o provocare. Variabilitatea condiÈ›iilor de mediu È™i complexitatea ecosistemelor marine vor necesita mult de la seturile de date È™i de la noua tehnologie.
În plus, costul noii tehnologii È™i expertiza necesară pentru a o utiliza ar putea fi un obstacol pentru unii. Ar putea exista, de asemenea, preocupări etice È™i de reglementare legate de integrarea tehnologiei AI, utilizarea acesteia pentru a gestiona resursele naturale, precum È™i gestionarea datelor sensibile.
Sustenabilitate
Sustenabilitatea este o altă temă cheie, legată atât de schimbările climatice, cât È™i, pentru mulÈ›i consumatori, de alegerile pentru un stil de viață mai sănătos. De asemenea, se leagă din ce în ce mai mult de tehnologie.
CerinÈ›ele consumatorilor cu privire la alternativele sustenabile vor pune industria la încercare atât în ceea ce priveÈ™te practicile sustenabile, cât È™i în modul în care îÈ™i comunică sustenabilitatea.
Va fi crucial să se implementeze instrumente care să ajute la trasabilitate, precum È™i să se comunice prin „storytelling” modul în care funcÈ›ionează lanÈ›ul de aprovizionare – de la mare până la masă.
Studiul NSC arată o largă disponibilitate a consumatorilor de a plăti mai mult pentru peÈ™te È™i fructe de mare sustenabile. Acest lucru înseamnă că industria trebuie să fie transparentă È™i inovatoare în modul în care comunică faptul că peÈ™tele È™i fructele de mare sunt o alegere sustenabilă, dacă vrea să valorifice această disponibilitate.
Autenticitate și conexiuni sincere
Consumatorii de astăzi sunt mai avizaÈ›i ca oricând È™i sunt dornici de autenticitate, în special într-o eră a manipulării digitale.
Pe măsură ce consumatorii caută tot mai mult transparență È™i autenticitate, industria va trebui să prioritizeze trasabilitatea È™i practicile etice, asigurându-se că produsele sale nu sunt doar sustenabile, ci È™i reprezentate în mod sincer.
Nu este suficient să practici doar sustenabilitatea, sau să cultivi relaÈ›iile cu consumatorii prin comunicare È™i marketing autentic – de acum înainte, industriile È™i afacerile vor trebui să le facă pe amândouă.
Brandurile care pot crea conexiuni sincere (reÈ›elele de socializare continuă să fie un spaÈ›iu excelent pentru parteneriatele potrivite cu influenceri) pot cultiva o bază de clienÈ›i loială, educându-i pe consumatori cu privire la sustenabilitate în industria de peÈ™te È™i fructe de mare.
Ambasadorii de brand care sunt sinceri È™i de încredere pot face o mare diferență È™i pot influenÈ›a deciziile de cumpărare È™i loialitatea față de brand.
Dezinformare È™i „greenwashing”
O astfel de implicare È™i educare sinceră contribuie, de asemenea, la abordarea problemelor persistente legate de dezinformare È™i „greenwashing”: teme importante pentru industria de peÈ™te È™i fructe de mare È™i aflate din ce în ce mai mult în atenÈ›ia autorităților de reglementare.
Noile reglementări È™i legi vor îngreuna formularea de afirmaÈ›ii vagi È™i goale despre sustenabilitate È™i, la rândul lor, vor face mai uÈ™or pentru consumator să navigheze între produse. Pentru industria de peÈ™te È™i fructe de mare, va fi mai important ca oricând să evidenÈ›ieze modul în care practicile lor sunt în conformitate cu aceste reglementări È™i să valorifice acest aspect într-un mod eficient.
Explorarea „altor” specii
Multe preocupări ale consumatorilor – inflaÈ›ia, costul vieÈ›ii, sustenabilitatea – prezintă, de asemenea, oportunități de a explora „alte” specii, mai puÈ›in utilizate, È™i de a explora produse care reduc risipa.
Pentru a rămâne relevantă È™i a oferi produse de peÈ™te È™i fructe de mare pentru o gamă largă de consumatori, industria trebuie să se orienteze către specii care ar fi putut fi ignorate anterior. Această strategie ar putea contribui la menÈ›inerea stocurilor de peÈ™te, precum È™i la oferirea de alternative proteice care se potrivesc bugetului consumatorilor.
Costuri și echilibru
Costul este, de asemenea, un factor cheie în spatele creÈ™terii continue a numărului de oameni care gătesc mai mult acasă. Studiul NSC a constatat că aceasta este o tactică de reducere a costurilor pe majoritatea pieÈ›elor studiate. DeÈ™i acest lucru afectează într-o anumită măsură comoditatea (care poate fi mai costisitoare), consumatorii caută în continuare mese uÈ™oare È™i sănătoase pe care le pot prepara acasă.
Comunicarea modului în care peÈ™tele È™i fructele de mare pot fi preparate cu uÈ™urință È™i cum se potrivesc unui stil de viață aglomerat ar putea fi esenÈ›ială pentru a ajunge la aceÈ™ti consumatori. Concentrarea atât pe beneficiile pentru sănătate, cât È™i pe costuri, ar putea fi soluÈ›ia pentru a evidenÈ›ia versatilitatea È™i valoarea nutriÈ›ională a peÈ™telui È™i a fructelor de mare.
Vedem intersecÈ›ia acestor teme – È™i echilibrul priorităților È™i înÈ›elegerii – în bucătăriile consumatorilor reali. AceÈ™tia sunt oamenii care caută opÈ›iunea sănătoasă, dar potrivită pentru copii, oamenii care cântăresc diferenÈ›a de cost atunci când aleg un produs sustenabil (È™i încearcă să-È™i facă o idee mai clară despre ce înseamnă de fapt asta). AceÈ™tia sunt oamenii care caută o experiență extraordinară cu peÈ™tele È™i fructele de mare.
Provocarea constă în a ajunge la toÈ›i aceÈ™ti consumatori diferiÈ›i, spunându-le povestea despre cum peÈ™tele È™i fructele de mare sunt alegerea potrivită, indiferent de situaÈ›ia lor. Privind înapoi la celelalte teme de inovaÈ›ie, sustenabilitate, cost È™i altele, se pare că echilibrarea acestor tendinÈ›e ne oferă indicii despre cum ar trebui făcut acest lucru.
A oferi consumatorilor informaÈ›iile de care au nevoie, a urma practici sustenabile È™i a oferi produse sănătoase este vital. Consumatorii ar trebui să poată lua decizii informate despre mâncarea pe care o consumă, asigurându-se că pot alege ceea ce este cel mai bun pentru ei.
Decodificarea tendinÈ›elor în consumul de peÈ™te È™i fructe de mare
Într-o lume care se miÈ™că incredibil de rapid, nu este întotdeauna o sarcină uÈ™oară să discerni care tendinÈ›e vor avea un impact real asupra pieÈ›ei de peÈ™te È™i fructe de mare È™i care sunt doar trecătoare.
Analizăm schimbările determinate de megatendinÈ›ele cheie, cele care, prin influenÈ›a lor, depășesc barierele obiÈ™nuite. Printre acestea se numără schimbările de mediu, progresele tehnologice, modificările economice È™i evoluÈ›iile geopolitice – o temă deosebit de relevantă după un an în care conflictele È™i tensiunile au crescut, iar jumătate din populaÈ›ia lumii a participat la alegeri.
Cele șase megatendințe cheie
Cele șase forțe care modelează lumea noastră sunt: progresele tehnologice, schimbările demografice, schimbările de mediu, schimbările economice, evoluțiile geopolitice și evoluția socială.
Aceste megatendinÈ›e vor avea un impact profund asupra industriei peÈ™telui È™i a vieÈ›ii în general. DeÈ™i numărul tendinÈ›elor variază de la o sursă la alta, toate sunt de acord asupra esenÈ›ei lor.
– Progrese tehnologice
– Schimbări demografice
– Schimbări de mediu
– Schimbări economice
– EvoluÈ›ii geopolitice
– EvoluÈ›ie socială
Alegerile consumatorilor
DeÈ™i uneori par a fi la mare distanță de modul în care o persoană cumpără È™i consumă o cină cu somon sau alege o opÈ›iune de peÈ™te alb pe care o vor mânca È™i copiii, aceste teme sunt adesea mult mai interconectate cu alegerile consumatorilor decât îÈ™i dau oamenii seama. Tehnologia le ghidează „deciziile” online, geopolitica alimentează inflaÈ›ia, iar politica de mediu afectează cotele de pescuit.
În ultimii ani, aceste rapoarte au subliniat cererea tot mai mare a consumatorilor pentru transparență în lanÈ›urile de aprovizionare È™i pentru produse din surse sustenabile, reflectând o conÈ™tientizare mai largă a problemelor de mediu. Am explorat rolul esenÈ›ial pe care l-a jucat tehnologia, cu inovaÈ›ii precum urmărirea prin coduri QR È™i etichetarea digitală, care îi ajută pe consumatori să ia decizii mai informate despre originea peÈ™telui È™i fructelor de mare.
E-commerce, sănătate și comoditate
CreÈ™terea comerÈ›ului electronic, în special în timpul pandemiei, a remodelat comportamentele de cumpărare, mulÈ›i orientându-se către platformele online pentru a-È™i satisface nevoile de peÈ™te È™i fructe de mare. Această trecere este, probabil, cea mai mare È™i mai durabilă schimbare a obiceiurilor de consum cauzată de COVID-19.
Mutarea online a deschis fluxul de date despre consumatori È™i, deÈ™i comercianÈ›ii pot profita de acest lucru pentru a le oferi o experiență mai personalizată, există È™i o latură întunecată a acestei situaÈ›ii. O analizăm în acest an, avertizând asupra modului în care etica specialiÈ™tilor în marketing È™i ascensiunea inteligenÈ›ei artificiale ar putea eroda încrederea consumatorilor.
În căutarea sănătății È™i a comodității
ConÈ™tientizarea importanÈ›ei sănătății È™i comoditatea au fost, de asemenea, teme centrale, pe măsură ce consumatorii caută tot mai mult opÈ›iuni de peÈ™te È™i fructe de mare nutritive È™i uÈ™or de preparat. Anterior, am semnalat creÈ™terea „snack-urilor” (consumul de gustări) È™i a meselor în porÈ›ii mai mici, ca parte a unei tendinÈ›e mai ample către obiceiuri alimentare mai sănătoase È™i mai flexibile.
Aceste tendinÈ›e nu doar că transformă modul în care peÈ™tele È™i fructele de mare sunt comercializate È™i vândute, dar determină È™i schimbări la nivelul întregii industrii, către sustenabilitate, responsabilitate socială È™i progrese tehnologice pentru a satisface cerinÈ›ele în evoluÈ›ie ale pieÈ›elor globale.
