Rasele de porci romanesti Bazna si Mangalita ar putea asigura o buna parte din necesarul de carne pe piata nationala daca Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale va sustine constant fermierii, putini la numar, care detin asemenea rase, apreciate calitativ in urma cu 27 de ani, sustine presedintele Asociatiei Producatorilor de Produse Traditionale si Ecologice Maramures, Ioan Tataran.
Rasele de porci romanesti Bazna si Mangalita ar putea asigura o buna parte din necesarul de carne pe piata nationala daca Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale va sustine constant fermierii, putini la numar, care detin asemenea rase, apreciate calitativ in urma cu 27 de ani, sustine presedintele Asociatiei Producatorilor de Produse Traditionale si Ecologice Maramures, Ioan Tataran.„Suinele Mangalita, dar si Bazna, renumite pentru o carne cu multe vitamine, recomandata consumului bine gatit la cuptor cu ierburi aromatice, merita toata sustinerea noastra, inclusiv a Ministerului Agriculturii. E una dintre cele mai vechi rase de porci, perfect asimilate in tara noastra in urma cu sute de ani, pentru carnea cu cel mai scazut continut de apa. Carnea porcului Mangalita contine acizi grasi de tip Omega 3, 6 si 9 si specialistii sustin ca poate fi consumata in cantitati rezonabile chiar de persoanele cu anumite afectiuni de sanatate. O carne recomandata spre consum persoanelor cu afectiuni cardiovasculare. Procentul de acizi grasi nesaturati in aceasta carne ajunge uneori si la 70%, apropiat uleiului de masline. Surprinzator e faptul ca pana 1989 Romania detinea ferme in care se cresteau cele doua rase de porci, ca, brusc, sa fie abandonate fermele si rasa, aproape sa dispara. Noroc ca au fost ferme si fermieri care au reusit sa salveze rasa iar prin sustinerea Ministerului Agriculturii am putea readuce in circuit aceasta rasa valoroasa”, a spus Ioan Tataran la un simpozion dedicat incurajarii consumului de carne de porc de la producatorii autohtoni.
Fermierii prezenti la dezbatere au mentionat ca pentru a revitaliza cele doua rase de suine e nevoie de implicarea specialistilor in domeniul zootehniei si a Ministerului Agriculturii, printr-un program national care sa puna accentul pe tehnologia cresterii.
„Avem nevoie de un sprijin din partea specialistilor care sa puna accentul pe tehnologia cresterii, furajarea naturala, exploatarea si prelucrarea carnii din cele doua rase ca produse cu identitate romaneasca”, a afirmat unul dintre fermierii prezenti la dezbatere.
Acestia au mai subliniat ca pentru salvarea raselor Mangalita si Bazna, importante sunt pastrarea liniei genetice, dar si o marire substantiala a subventiei pentru a incuraja cresterea acestora, inclusiv in gospodariile taranesti.
In judetul Maramures exista un singur fermier care creste porci Mangalita si Bazna, valorificand produsele pe piata locala.
La simpozion au fost prezenti peste 100 de fermieri din tara, procesatori, membri ai unor asociatii de produse traditionale, cercetatori, studenti si reprezentanti ai mai multor directii agricole din Transilvania, dar si reprezentanti din partea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Conform, presedintelui Asociatiei Producatorilor de Produse Traditionale si Ecologice Maramures, Ioan Tataran, la nivel national, in ferme mici indeosebi, se mai afla aproape 50.000 de capete din rasa de porci Bazna sau Mangalita.
Evenimentul din Baia Mare a fost organizat de Asociatia Crescatorilor de Animale Autohtone, in colaborare cu Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Maramures, Asociatia Producatorilor de Produse Traditionale si Ecologice Maramures, cu sprijinul Consiliului Judetean Maramures.
