Lipsa unui acord de retragere al Marii Britanii din Uniunea Europeana tulbura apele pentru producatori si procesatori deopotriva.
Scenariul unui hard-Brexit pare tot mai probabil, dupa ce acordul de retragere al Regatului Unit din Uniunea Euroepana a fost respins de catre Parlamentul Britanic, iar reprezentanţii industriei carnii din cele doua tabere se arata alarmaţi de efectele pe care acest lucru le-ar avea asupra afacerilor lor incepand cu 29 martie 2019.
Efect in lanţ
In prima faza, trebuie menţionat ca producţia de alimente a Marii Britanii asigura doar 60% din cererea pieţei interne, iar dependenţa de importurile de alimente a fost rezolvata in mare parte cu ajutorul marfurilor livrate de alte state membre ale Uniunii.
In acelasi timp, o buna parte din alimentele produse in Regatul Unit nu intra in preferinţele consumatorilor de pe aceasta piaţa (fiind exportate) ori necesita procesarea in alte ţari membre UE, reintorcandu-se ulterior sub forma de importuri pe piaţa britanica. Luand numai exemplul carnii de vita importata din Irlanda (sau procesata in aceasta ţara) pierderile rezultate pentru producatorii irlandezi s-ar cifra la peste 700 milioane euro anual, conform unui studiu efectuat de FTI Consulting. Lovitura ar fi si mai serios resimţita de producatori care au o expunere directa pe piaţa britanica, asa cum este compania irlandeza ABP Food Group, care deţine subsidiare atat in Marea Britanie, cat si in Polonia. In cazul impunerii de taxe vamale sub regim WTO (Organizatia Mondiala a Comertului) intre Uniune si Marea Britanie, cu siguranţa operaţiunile grupului ar avea de suferit, in contextul in care importurile de carne de vita ale Regatului Unit provin din Irlanda (70%), Olanda (8%), Polonia (7%), alte state UE (9%), ţari extracomunitare (6%).
De asemenea, exporturile de vita sunt direcţionate catre: Irlanda (32%), Olanda (23%), Franţa (8%), Hong Kong (7%) si Germania (5%), cu menţiunea ca o parte din acestea revin pe piaţa britanica dupa ce au fost procesate in facilitaţi de pe teritoriul altor ţari (Irlanda si Olanda, in principal – n.r.) din cauza capacitaţii reduse de procesare din Marea Britanie, menţinuta la nivelul anterior „crizei vacii nebune”.
Un haos predictibil
Pe de alta parte, stilul cosmopolit intalnit in obiceiurile culinare ale localnicilor din marile orase britanice, unde arta culinara combina stilurile fusion, oriental, internaţional si lasa intotdeauna loc de inovaţii in materie de feluri servite in restaurante sau pe canalul de vanzari street-food, au influenţat si gustul consumatorilor casnici in privinţa porţiilor si tipurilor de carne consumate in casa.
Referindu-ne strict la carnea de pui, preferinţa britanicilor pentru fileurile din piept de pui face ca, in ciuda producţiei crescute de pasari din ţara, Regatul Unit sa ramana un importator major de carne de pui din: Olanda (41%), Polonia (16%), Irlanda (8%), Germania (7%), Belgia (6%), alte ţari membre UE (13%), in vreme ce importurile de pe pieţe extracomunitare (Brazilia, Chile, Argentina sau Thailanda) nu depasesc 5%.
Ca sa satisfaca cererea de piept de pui de pe piaţa interna, industria de profil din Marea Britanie ar trebui sa isi dubleze producţia, adaugand cam 1,1 miliarde de pasari sacrificate anual si, implicit, generand o risipa enorma de hrana, in condiţiile in care restul pieselor rezultate din transarea pasarilor si-ar gasi cu greu pieţe de desfacere, dupa cum au explicat reprezentanţii International Meat Trade Association (IMTA) din Regat.
Fiori reci
In cazul carnii de porc, la fel ca si la vita, dezamagirea unui Brexit haotic va atinge ambele parti, cu efecte mai puternice in tabara daneza a producatorilor de alimente. Industria alimentara din Danemarca incearca sa gaseasca solutii de rezerva la un soc estimat a se apropia de valoarea de 2,2 miliarde euro. In caz de hard-Brexit, taxele vamale puse pe carnea de porc din Danemarca ar putea ajunge pana 25% din valoarea produsului.
10 dintre cele mai mari companii din sectorul alimentar din Danemarca sunt responsabile de 80% din produsele livrate de aceasta tara pe piata britanica, iar carnea de porc si produsele procesate, in special mult ravnitul bacon, au o valoare de peste 450 milioane euro. Solutii pentru lirarea acestor produse pe alte piete sunt, dupa cum a recunoscut si ministrul danez Jakob Ellemann-Jensen, care a identificat deja China, Hong Kong si Japonia ca potentiali cumparatori ai produselor lactate din Danemarca si Coreea de Sud si Australia pentru porc, dar cel mai mare impedimente ramane, in acest caz, timpul indelungat de livrare al acestora.
Despre sectoarele care pot inregistra pierderi in caz de hard Brexit, dar si despre intarzierile in livrari care vor creste ca urmare a controalelor sanitar-veterinare mult mai amanuntite puteti citi in noul numar al revistei INDUSTRIA CARNII.RO.
