Industria ospitalităţii din România înregistrează creşteri doar în statisticile oficiale, care nu reflectă efectul scumpirilor, în timp ce piaţa intră într-o zonă de risc major, susţin reprezentanţii Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR).
„Industria ospitalităţii din România traversează o perioadă în care indicatorii statistici creează o iluzie de stabilitate, în timp ce, în profunzime, mecanismele economice se degradează vizibil. CreÅŸterea cifrei de afaceri raportată la nivelul sectorului nu reflectă o relansare a consumului, ci mai degrabă o adaptare forÅ£ată la un context dominat de presiuni fiscale ÅŸi inflaÅ£ioniste”, susÅ£ine preÅŸedintele FPIOR, Valentin Åžoneriu, într-o analiză transmisă luni AGERPRES.
CreÅŸterea cu 5% este determinată în realitate de TVA, inflaÅ£ie ÅŸi majorarea preÅ£urilor, în condiÅ£iile în care sectorul consemnează pierderi de peste 10%, iar în ultima lună au apărut zeci de anunÅ£uri de vânzare pentru restaurante.
„Majorarea TVA-ului de la 9% la 11%, corelată cu o inflaÅ£ie anuală de aproximativ 9,7% în 2025, a determinat o recalibrare generalizată a preÅ£urilor în HoReCa. În acest cadru, evoluÅ£ia cifrei de afaceri de la aproximativ 7,3 miliarde la 7,8 miliarde, echivalentul unei creÅŸteri de circa 5%, nu semnalează o dinamică economică sănătoasă, ci o ajustare contabilă determinată de scumpiri”, a afirmat, la rândul său, preÅŸedintele executiv al organizaÅ£iei, Călin Cozma.
Potrivit sursei citate, efectul este deja vizibil ÅŸi se resimte tot mai clar în dinamica pieÅ£ei. Traficul de clienÅ£i a scăzut la nivel naÅ£ional, iar consumul devine din ce în ce mai calculat. ClienÅ£ii nu dispar, dar îÅŸi schimbă profund comportamentul: ies mai rar, aleg mai atent ÅŸi reduc experienÅ£a la strictul necesar. Bonul mediu creÅŸte, însă nu reflectă un apetit mai mare pentru consum, ci preÅ£uri mai ridicate pentru aceleaÅŸi alegeri, se arată în analiza menÅ£ionată.
De asemenea, această schimbare nu apare izolat, ci în paralel cu o creÅŸtere constantă a costurilor din industrie. PreÅ£urile au crescut deja cu 10-15% în 2026 comparativ cu 2025, ca efect al presiunilor acumulate la nivel operaÅ£ional. De la materii prime ÅŸi utilităţi până la forÅ£a de muncă, fiecare verigă a lanÅ£ului economic s-a scumpit, iar aceste ajustări au fost, inevitabil, transferate la consumator.
În acest context, FederaÅ£ia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România atrage atenÅ£ia asupra unei rupturi tot mai evidente între percepÅ£ia publică ÅŸi realitatea economică din industrie, dar ÅŸi asupra riscurilor majore pe termen scurt ÅŸi mediu.
„Când vorbim despre o creÅŸtere economică alimentată exclusiv de inflaÅ£ie ÅŸi taxe, nu mai vorbim despre dezvoltare, ci despre o redistribuire forÅ£ată a costurilor către consumator. În momentul în care veniturile cresc mai lent decât inflaÅ£ia, progresul devine un regres mascat. Puterea de cumpărare scade, frecvenÅ£a vizitelor în restaurante se reduce, iar consumul devine mai prudent. Este un semnal clar că piaÅ£a nu creÅŸte sănătos, ci se ajustează la un context din ce în ce mai dificil”, a declarat, la rândul său, vicepreÅŸedintele FPIOR, Marius Bănică.
Presiunea cumulată a costurilor ÅŸi scăderea cererii conturează un scenariu tot mai fragil pentru industrie. Estimările arată că între 15% ÅŸi 25% dintre restaurante ar putea dispărea în cursul anului 2026, dacă actualele tendinÅ£e se menÅ£in. Această perspectivă nu mai este una teoretică, ci reflectă o realitate în care sustenabilitatea devine o provocare zilnică pentru operatori.
„CreÅŸterea cifrei de afaceri nu vine dintr-un consum mai mare, ci din ajustări de preÅ£ impuse de costurile de funcÅ£ionare ÅŸi fiscalitate crescută. Practic, vindem mai scump, dar nu mai mult. În realitate, piaÅ£a scade, iar presiunea pe operatori devine mai greu de susÅ£inut”, a explicat vicepreÅŸedintele organizaÅ£iei, Nicolae Rusei.
Pe termen mediu, riscul major este intrarea într-un cerc vicios: costurile cresc, preÅ£urile urcă, consumul scade, iar presiunea asupra operatorilor se amplifică. În lipsa unor măsuri care să aducă predictibilitate fiscală ÅŸi să susÅ£ină puterea de cumpărare, această spirală poate accelera contracÅ£ia sectorului.
Mai mult decât atât, efectele nu se limitează la industrie, pentru că HoReCa funcÅ£ionează ca un barometru social al economiei.
„Atunci când oamenii încep să reducă ieÅŸirile, să amâne experienÅ£ele ÅŸi să prioritizeze strictul necesar, semnalul transmis este unul clar: nu asistăm doar la o ajustare sectorială, ci la o schimbare profundă de comportament, cu implicaÅ£ii mai largi asupra economiei. În acest peisaj, creÅŸterea devine o noÅ£iune relativă. Nu mai este despre dezvoltare, ci despre rezistenţă. Nu mai este despre expansiune, ci despre supravieÅ£uire într-un echilibru fragil”, relevă sursa citată.
În aceste condiÅ£ii, industria ospitalităţii nu cere facilităţi excepÅ£ionale, ci un cadru coerent ÅŸi predictibil, în care regulile jocului să nu se schimbe mai repede decât capacitatea de adaptare a celor care îl joacă. În lipsa acestuia, „cifrele vor continua să arate bine pe hârtie, în timp ce realitatea din teren va spune o cu totul altă poveste”.
FederaÅ£ia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR) este organizaÅ£ia patronală reprezentativă la nivel naÅ£ional pentru sectorul HoReCa, având un rol activ în susÅ£inerea ÅŸi dezvoltarea industriei ospitalităţii. Prin iniÅ£iative de colaborare, dialog instituÅ£ional ÅŸi implicare constantă în relaÅ£ia cu autorităţile ÅŸi mediul economic, FPIOR promovează interesele industriei ÅŸi contribuie la consolidarea unui cadru favorabil dezvoltării acestui sector.
