Războiul din Iran a provocat o penurie naţională de gaz petrolier lichefiat (GPL) în cea mai populată naţiune din lume, India, care importă 54% din acest combustibil prin Strâmtoarea Ormuz, relatează EFE.
Monika Devi stă la coadă de o săptămână pentru a obÅ£ine o butelie de gaz. În fiecare zi, se trezeÅŸte la ora trei dimineaÅ£a, îÅŸi ia butelia goală ÅŸi merge pe o stradă îngustă din Noida, un oraÅŸ satelit al capitalei New Delhi, unde un camion obiÅŸnuia să aducă butelii pline cu gaz ÅŸi să le ia pe cele goale. La fel ca ÅŸi alte peste 200 de persoane care aÅŸteaptă în acest loc, Monika Devi va pleca, din nou, cu mâinile goale, comentează EFE.
„Gătim cu lemne. Este singura alternativă pentru a ne hrăni copiii”, spune Devi, care la 50 de ani face curăţenie în case pentru 6.000 de rupii (aproximativ 65 de dolari) pe lună.
Într-un efort de a proteja cei 1,4 miliarde de locuitori de creÅŸterea preÅ£urilor globale, Guvernul de la New Delhi a menÅ£inut tarifele interne la gaze la aproximativ 900 de rupii (9,72 dolari) pe butelie. Cu toate acestea, autorităţile neagă orice penurie, compania de stat Indian Oil Corp îndemnând oamenii să „ignore zvonurile”.
Între timp, în Noida ÅŸi în întreaga Å£ară, cozile la butelii devin tot mai lungi.
Vivek Yadav, un tânăr de 22 de ani care lucrează într-o fabrică de textile, spune că familia sa a rămas fără butelie acum două săptămâni ÅŸi, de atunci, a petrecut ore întregi în zadar la punctul de distribuÅ£ie. „Nu pot merge la muncă, aÅŸa că a trebuit să împrumut bani de la un prieten pentru ca familia mea să poată supravieÅ£ui. În loc să mâncăm patru roti (pâini), mâncăm două”, se plânge el.
„Cei mai săraci sunt cei mai afectaÅ£i”, spune economistul Santosh Mehrotra, profesor la Universitatea din Bath. Motivul, explică el, este acela că bogaÅ£ii tind să locuiască în cartiere cu conducte de gaze, iar clasa de mijloc îÅŸi poate permite să păstreze butelii de rezervă.
Cei care îÅŸi permit apelează la piaÅ£a neagră de GPL, care a câÅŸtigat teren pe fondul haosului, vânzătorii informali percepând până la de patru ori preÅ£ul reglementat pentru o butelie.
Pentru a combate revânzarea ilegală, autorităţile au efectuat peste 3.000 de raiduri numai luni, pe lângă 1.200 de inspecÅ£ii surpriză la companiile de distribuÅ£ie.
„Războiul restricÅ£ionează oferta, iar plafonarea preÅ£urilor limitează răspunsul pieÅ£ei. Când ambii factori sunt combinaÅ£i, penuriile devin inevitabile, iar pieÅ£ele informale intervin pentru a satisface cererea”, explică Shishir Priyadarshi, preÅŸedintele FundaÅ£iei de Cercetare Chintan ÅŸi fost director al OrganizaÅ£iei Mondiale a ComerÅ£ului.
La coada din Noida, căldura ÅŸi oboseala pun stăpânire pe o mulÅ£ime care cere răspunsuri. Unii dau vina pe guvernul lor, alÅ£ii pe Iran sau pe Statele Unite. ToÅ£i sunt de acord că Å£ara nu a mai cunoscut o astfel de criză energetică de decenii.
„SituaÅ£ia este mai gravă decât în timpul pandemiei”, se plânge Fayazul Haque, în vârstă de 63 de ani.
De la începutul războiului din Iran, ÅŸase nave indiene au reuÅŸit să traverseze Strâmtoarea Ormuz, iar Guvernul ÅŸi-a unit eforturile diplomatice pentru a asigura comerÅ£ul cu combustibil.
„Conflictul cu Iranul a demonstrat fragilitatea logisticii energetice globale, în special pentru ţări precum India, care depind în mare măsură de importurile din Orientul Mijlociu”, spune Priyadarshi. „Această criză ar trebui să servească drept un semnal de alarmă”, concluzionează Priyadarshi, într-o reflecÅ£ie asupra Indiei anului 2026, unde tehnologia digitală permite rezervarea unei butelii de gaz în câteva secunde, dar criza globală îi obligă pe oameni să gătească cu crengi uscate.
