Institutul Naţional de Sănătate Publică a subliniat în contextul în care în luna decembrie se sacrifică porci în gospodării pentru Crăciun, importanţa testării acestei cărni înainte de consum.
Oamenii pot contracta trichineloză după ce consumă carne crudă sau insuficient preparată termic provenită de la animale care conţin parazitul Trichinella.
Prevenirea infecÅ£iei se bazează pe procesarea corectă ÅŸi prepararea termică a cărnii, verificarea trichineloscopică ÅŸi păstrarea la temperaturi adecvate înainte de consum, precum ÅŸi pe verificarea animalelor sacrificate, conform normelor obligatorii.
Rata mortalităţii în cazurile severe de infecÅ£ie cu trichineloză, chiar dacă a fost urmat un tratament, este de 5%, a informat INSP.
Potrivit institutului, „cel mai mare risc de infectare este prin consumul de carne de la porcii crescuÅ£i în gospodărie, deoarece aceÅŸtia, nefiind vânduÅ£i prin comerÅ£ cu amănuntul, nu sunt supuÅŸi inspecÅ£iei veterinare, respectiv nu se trimit probe pentru testare de la animalele sacrificate”.
„Prelucrarea termică la peste 77 grade C distruge larvele, în schimb procedeele de fumigare, uscare ÅŸi sărare a cărnii nu distrug larvele”, au atenÅ£ionat specialiÅŸtii INSP.
Curăţarea maÅŸinilor de tocat carne ÅŸi a celorlalte unelte după fiecare utilizare, spălarea mâinilor cu apă caldă ÅŸi săpun înainte de pregătirea alimentelor ÅŸi după manipularea cărnii crude sunt alte măsuri preventive.
În 2024, în România s-au înregistrat 57 cazuri de boală, de aproximativ două ori mai multe ca în 2023.
Cazurile mai uÅŸoare de trichineloză tratate au un prognostic bun, simptomele dispărând în 2 – 6 luni.
INSP recomandă următoarele:
* achiziţionarea de animale din unităţi avizate sanitar-veterinar;
* aprovizionarea cu carne ÅŸi preparate din carne din unităţi comerciale specializate care pun în vânzare doar produse avizate sanitar-veterinar;
* trimiterea de probe de carne din porcul sacrificat în gospodărie în centre autorizate ale autorităţilor sanitar-veterinare pentru a se efectua examen microscopic (trichineloscopic) ÅŸi consumarea cărnii doar după un rezultat negativ;
* trimiterea de probe din carnea de vânat în centre autorizate ale autorităţilor sanitar-veterinare pentru a se efectua examen microscopic (trichineloscopic);
* să nu se consume carne până când nu este complet gătită;
* curăţarea ustensilelor care ating carnea;
* spălarea pe mâini după manipularea cărnii crude;
* evitarea hrănirii animalelor cu resturi crude/măruntaie/sânge provenite de la vânat/porc, acestea ar trebui prelucrate termic;
* prevenirea apariÅ£iei rozătoarelor în gospodăria în care se cresc porci.
Trichinella are ca rezervoare de infecÅ£ie animalele din imediata apropiere a omului: porcii, rozătoarele, caii, pisicile, câinii, nutriile, ÅŸobolanii, dar ÅŸi animalele sălbatice – mistreÅ£ii, urÅŸii, vulpile, lupii, jderii, bursucii, rozătoarele de câmp. Se constată o largă răspândire a trichinelozei la animale din Å£inuturi arctice – urs polar, vulpea polară, foca, morsa, precum ÅŸi din zone tropicale – tigru, ÅŸacal, hienă, caÅŸalot, orcă. Porcul ÅŸi ÅŸobolanul sunt gazdele obiÅŸnuite pentru Trichinella ÅŸi speciile gazdă cele mai parazitate.
În diagnosticul trichinelozei se au în vedere:
* identificarea antecedentelor ÅŸi istoricului persoanelor infectate (istoricul alimentar ÅŸi al călătoriilor, în special ingerarea de carne neverificată trichineloscopic în cele 5 săptămâni anterioare apariÅ£iei simptomelor);
* simptomele care apar după consumul de carne crudă sau insuficient preparată termic;
* teste de laborator din probe de sânge, incluzând identificarea anticorpilor împotriva larvelor;
* examen microscopic din probe bioptice musculare;
* investigarea microscopică/trichineloscopică a cărnii consumate.
În primele 3 – 4 săptămâni, simptomele sunt nespecifice, adesea uÅŸoare, însă depind de stadiul bolii.
În timpul fazei enterale, la 1-2 zile după ingerarea cărnii infestate cu larve, simptomele sunt diaree tranzitorie uÅŸoară ÅŸi greaţă, vărsături, dureri abdominale superioare, febră uÅŸoară ÅŸi stare generală de rău. La 2 – 6 săptămâni după ingerare, simptomele intestinale dispar ÅŸi apar simptome din stadiul parenteral: edeme periorbitale sau faciale, mialgie difuză ÅŸi o stare asemănătoare paraliziei. Severitatea bolii este în corelaÅ£ie cu numărul de larve ingerate.
„ComplicaÅ£iile apar de obicei în primele două săptămâni. Acestea sunt observate în principal în cazuri severe, dar au fost raportate ÅŸi în cazuri moderate, la persoane care au fost tratate necorespunzător (inclusiv cele pentru care tratamentul a fost început prea târziu) ÅŸi, în special, la vârstnici. Encefalita ÅŸi miocardita, care pot pune viaÅ£a în pericol, sunt adesea prezente simultan. Dacă infecÅ£ia este gravă, este posibil să apară dificultăţi de coordonare a miÅŸcărilor ÅŸi probleme cardiace ÅŸi respiratorii. Cazurile severe pot cauza decesul”, a indicat INSP.
Ca urmare, se recomandă prezentarea la medic sau la spital în cazul în care o persoană, după ce a consumat sau a gustat carne de porc sau de vânat insuficient preparată termic, manifestă cel puÅ£in trei dintre următoarele simptome: febră, sensibilitate ÅŸi dureri musculare, diaree, edem facial, hemoragii subconjunctivale, subunghiale ÅŸi retiniene.
