Doar 30% dintre agricultori au reuşit anul acesta să obţină finanţare europeană sau naţională, în timp ce 70% nu au accesat niciun tip de sprijin, fie din cauza birocraţiei, a cerinţelor complexe de eligibilitate, fie din lipsa de resurse umane şi financiare pentru pregătirea proiectelor, relevă Carta Albă a Agriculturii 2025, lansată recent de IMM România.
„DeÅŸi fondurile europene continuă să ofere oportunităţi semnificative pentru modernizarea agriculturii, accesarea lor rămâne dificilă pentru o parte considerabilă a fermierilor. În 2025, doar 30% dintre agricultori au reuÅŸit să obÅ£ină finanÅ£are europeană sau naÅ£ională, în timp ce 70% nu au accesat niciun tip de sprijin, fie din cauza birocraÅ£iei, a cerinÅ£elor complexe de eligibilitate, fie din lipsa de resurse umane ÅŸi financiare pentru pregătirea proiectelor. SituaÅ£ia este deosebit de dificilă pentru micii producători, care au nevoie de consiliere specializată ÅŸi formare profesională pentru a gestiona etapele de proiect ÅŸi cerinÅ£ele administrative aferente”, se arată în lucrare.
Politicile Uniunii Europene din perioada 2023-2027 se aliniază obiectivelor Pactului Verde European ÅŸi ale Strategiei „De la fermă la furculiţă”, vizând tranziÅ£ia către o agricultură verde, sustenabilă ÅŸi digitalizată. Noile direcÅ£ii de finanÅ£are pun accent pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ÅŸi protejarea biodiversităţii; digitalizarea ÅŸi modernizarea fermelor, prin tehnologii inteligente ÅŸi utilizarea datelor pentru eficientizarea producÅ£iei; sprijinirea tinerilor fermieri ÅŸi încurajarea instalării acestora în mediul rural; promovarea economiei circulare ÅŸi a practicilor agroecologice.
În acest context, spun specialiÅŸtii IMM România, anul 2025 a reprezentat un moment de cotitură pentru agricultura românească, în condiÅ£iile în care România dispune de resurse semnificative prin PAC, însă eficienÅ£a utilizării acestora depinde de capacitatea instituÅ£iilor ÅŸi a beneficiarilor de a transforma finanÅ£area în dezvoltare durabilă, competitivitate ÅŸi inovaÅ£ie în sectorul agricol.
Analiza datelor arată că, în anul 2025, fermierii români au direcÅ£ionat cea mai mare parte a investiÅ£iilor către modernizarea echipamentelor ÅŸi utilajelor agricole, segment menÅ£ionat de 71,75% dintre respondenÅ£ii care au participat la cercetare.
„Această pondere ridicată confirmă faptul că modernizarea tehnologică rămâne prioritatea principală a mediului agricol, fiind esenÅ£ială pentru creÅŸterea productivităţii, reducerea costurilor ÅŸi îmbunătăţirea eficienÅ£ei energetice. InvestiÅ£iile în mecanizare sunt sprijinite activ prin Planul Strategic PAC 2023-2027, în special prin măsuri destinate fermelor mici ÅŸi mijlocii”, conform Cartei Albe.
Potrivit sursei citate, un procentaj semnificativ, de 43,25%, a fost orientat către investiÅ£ii aferente administrării fermei ÅŸi afacerii agricole – cum ar fi achiziÅ£ia de software de gestiune, modernizarea spaÅ£iilor administrative, servicii de contabilitate ÅŸi marketing sau consultanţă pentru proiecte europene. Aceasta reflectă profesionalizarea treptată a managementului agricol ÅŸi preocuparea tot mai mare pentru eficientizarea proceselor interne ÅŸi conformitatea administrativă.
Digitalizarea ocupă locul al treilea, cu 25%, marcând o tendinţă ascendentă în adoptarea tehnologiilor inteligente în agricultură. Fermierii încep să utilizeze soluÅ£ii de monitorizare prin senzori, sisteme GPS pentru lucrările agricole, aplicaÅ£ii mobile pentru gestionarea resurselor ÅŸi tehnologii de tip „smart farming”.
„Chiar dacă procentul este încă modest comparativ cu media UE, el semnalează tranziÅ£ia treptată către agricultura de precizie”, remarcă autorii cercetării.
Un alt aspect important este faptul că 12% dintre fermieri au direcÅ£ionat fondurile către menÅ£inerea activităţii curente (supravieÅ£uire) – un indiciu al presiunilor economice resimÅ£ite în contextul creÅŸterii costurilor de producÅ£ie ÅŸi al condiÅ£iilor climatice dificile. Această categorie reflectă nevoia de măsuri de sprijin suplimentare pentru consolidarea rezilienÅ£ei financiare a exploataÅ£iilor agricole.
„Formarea profesională ÅŸi instruirea resurselor umane (9,75%) ÅŸi cercetarea-dezvoltarea-inovarea (8,75%) sunt domenii în care investiÅ£iile sunt încă limitate, deÅŸi esenÅ£iale pentru modernizarea pe termen lung a agriculturii. Aceste rezultate evidenÅ£iază necesitatea extinderii programelor de formare, inovare ÅŸi transfer tehnologic, astfel încât fermierii să poată valorifica pe deplin potenÅ£ialul digitalizării ÅŸi al practicilor sustenabile. În ansamblu, structura investiÅ£iilor din 2025 indică o orientare predominant tehnologică, axată pe modernizare ÅŸi mecanizare, dar ÅŸi un decalaj între investiÅ£iile tangibile (echipamente) ÅŸi cele intangibile (cunoaÅŸtere, inovare, formare). Pentru o dezvoltare echilibrată, viitoarele politici publice trebuie să combine aceste două dimensiuni – tehnologia ÅŸi capitalul uman – într-un model de agricultură inovatoare, digitală ÅŸi competitivă la nivel european”, transmit autorii studiului.
De asemenea, analiza subliniază importanÅ£a accesului la finanÅ£are flexibilă ÅŸi nerambursabilă în sectorul agricol, precum ÅŸi necesitatea unor politici publice eficiente pentru susÅ£inerea fermierilor.
Astfel, în ceea ce priveÅŸte tipurile de finanţări dorite de agricultori, forma de finanÅ£are preferată sunt granturile nerambursabile pentru dezvoltarea unei afaceri (68,50%). Fermierii ÅŸi antreprenorii din agricultură preferă aceste fonduri datorită lipsei obligaÅ£iei de rambursare, ceea ce reduce riscul financiar ÅŸi oferă o oportunitate semnificativă de dezvoltare ÅŸi modernizare fără a creÅŸte povara datoriilor.
Liniile de credit, preferate de 34,25% dintre fermieri, reprezintă o opÅ£iune populară pentru a asigura capital de lucru ÅŸi pentru a face faţă nevoilor operaÅ£ionale pe termen scurt. Acest tip de finanÅ£are este ales pentru flexibilitatea sa, permiÅ£ând accesul rapid la fonduri în perioadele critice, precum sezonul de plantare sau recoltare.
Creditele garantate de stat, preferate de 24,75% dintre participanÅ£ii la studiu, sunt o altă formă preferată de finanÅ£are, în special pentru IMM-urile care nu pot accesa credite comerciale din cauza cerinÅ£elor stricte de colateral. GaranÅ£iile oferite de stat reduc riscul pentru bănci, facilitând astfel accesul la finanÅ£are pentru fermierii care doresc să investească în extinderea afacerii.
Categoria „Alte surse de finanÅ£are” (8,75%) include forme de finanÅ£are precum leasingul agricol, finanţări private sau fonduri de capital de risc. DeÅŸi reprezintă o proporÅ£ie mai mică, aceste opÅ£iuni pot fi importante pentru anumite segmente de fermieri care caută soluÅ£ii alternative, arată lucrarea.
În ceea ce priveÅŸte modalităţile de finanÅ£are în agricultură, datele din cercetare evidenÅ£iază o dependenţă ridicată a fermierilor români de finanţările nerambursabile, majoritatea (75,25%) declarând că principala sursă de sprijin pentru dezvoltarea afacerii a fost grantul nerambursabil. Această orientare confirmă faptul că mediul agricol românesc se bazează încă preponderent pe fondurile europene ÅŸi programele naÅ£ionale de ajutor de stat, în detrimentul mecanismelor de finanÅ£are prin creditare bancară.
Interesul puternic pentru granturi se explică prin nivelul ridicat al investiÅ£iilor necesare în agricultură, dar ÅŸi prin lipsa capitalului propriu la fermierii mici ÅŸi mijlocii, subliniază Carta Albă a Agriculturii. Programele derulate prin Planul Strategic PAC 2023-2027, precum măsurile dedicate instalării tinerilor fermieri, digitalizării, modernizării fermelor sau investiÅ£iilor în energie verde, au oferit oportunităţi atractive, acoperind procente importante din valoarea totală a investiÅ£iilor eligibile.
Liniile de credit ocupă locul secund, fiind menÅ£ionate de 28,50% dintre respondenÅ£i, semn că tot mai mulÅ£i fermieri încep să combine finanţările nerambursabile cu instrumente financiare bancare pentru a asigura cofinanÅ£area proiectelor sau fluxul de numerar necesar implementării acestora.
TotuÅŸi, accesul la creditare rămâne limitat, din cauza condiÅ£iilor stricte impuse de bănci, a lipsei garanÅ£iilor ÅŸi a riscurilor percepute în sectorul agricol.
„În ansamblu, structura surselor de finanÅ£are din 2025 arată că agricultura românească se află într-un proces de tranziÅ£ie de la finanÅ£area nerambursabilă la instrumente mixte, însă dependenÅ£a de granturi rămâne ridicată. Pentru consolidarea sustenabilităţii sectorului agricol este esenÅ£ială diversificarea surselor de finanÅ£are, crearea unui cadru de garantare flexibil, precum ÅŸi dezvoltarea parteneriatelor public-private care să faciliteze investiÅ£iile pe termen lung”, potrivit cercetării.
Carta Albă a Agriculturii a fost realizată în anul 2024 prin intermediul unei investigaÅ£ii pe bază de chestionar aplicat unui număr de 439 de întreprinderi – micro, mici ÅŸi mijlocii – din toate regiunile de dezvoltare ale României ÅŸi din toate categoriile de vârstă. EÅŸantionul selectat este considerat reprezentativ pentru sectorul IMM-urilor agricole din România, oferind o bază solidă pentru formularea de concluzii ÅŸ.i recomandări privind starea actuală a agriculturii.
Chestionarele au fost completate în principal de antreprenori ÅŸi manageri activi în domeniul agricol, acoperind ramuri diverse – de la producÅ£ia vegetală ÅŸi zootehnie până la servicii conexe ÅŸi prelucrarea produselor agricole. Cercetarea a urmărit identificarea principalelor tendinÅ£e din sector, evaluarea accesului la finanÅ£are, digitalizare, resurse umane, riscuri ÅŸi politici publice.
DistribuÅ£ia geografică a eÅŸantionului asigură o acoperire echilibrată a celor opt regiuni de dezvoltare, reflectând specificul regional al agriculturii româneÅŸti ÅŸi diferenÅ£ele de structură economică dintre zone. Astfel, cercetarea oferă o imagine detaliată asupra realităţilor din teren ÅŸi permite analiza comparativă între regiuni, categorii de întreprinderi ÅŸi dimensiunea afacerilor.
